Capitolul 1
“Cinci ani… cinci ani au trecut de cand am fost la munte… atunci cand toata lumea s-a distrat de minune, si ne-am inteles foarte bine. Renji si Ai, au devenit cei mai buni prieteni cu noi, dar acum, ca scoala s-a terminat, ne-am luat fiecare bacalaureatul, desigur, eu l-am luat cu un an mai tarziu, iar acum fiecare face ce vrea cu viata lui. Eu si Hitomi ne-am deci sa mergem la Facultatea de Arta si Arhitectura din Tokyo, (desi el e cu un an mai mare decat mine), iar Renji cu Ai au decis sa mearga la Facultatea de Limbi Straine si la Falcutatea de Drept, din Hiroshima, Desi erau la distanta, intotdeauna tineam legatura cu ei, prin telefon, prin mesaje sau prin mail, le ziceam noutatile de pe aici, si ei ne ziceau noutatile de pe acolo. Dar acum, vacanta de vara trecu, si incepe scoala, sau mai bine zis, facultatea. Nu stiu cum e, si sper sa nu fie greu, banuiesc ca de invatat va fi destul de mult, dar de accea e facultate. Hitomi nu povestea asa de multe despre facultate, fiindca avea prea mult de lucru. Important e ca vom fi impreuna, si de asemenea Renji cu Ai. In acesti ani, toata lumea s-a maturizat, chiar si Ayaka si Ayame nu se mai cearta cum se certau inainte, si fiecare si-au gasit cate un baiat pe placul lor, desi la inceput s-au certat pentru fiecare, acum se descurca. Ele s-au gandit sa mearga la Facultatea de Muzica. De restul colegilor lui Hitomi nu mai stiu nimic, dar si eu stiu aceste lucruri din spusele lui. Acum eu locuiesc cu Hitomi, sora mea locuieste cu fratele meu… (o poveste lunga), iar casa pe care Hitomi a avut-o, a vandut-o si a cumparat un apartament, in care acum noi locuim amandoi in el. E foarte frumos, spatios, si are loc destul pentru noi doi. Cum intrii, pe partea stanga se afla living-ul, pe partea dreapta se afla usa ce ducea la bucatarie, putin mai in fata pe partea stanga se afla o camera foarte mare, unde dormeam noi doi, desigur, pe partea dreapta era baia, desi noi in camera aveam o baie, dar de multe ori nu ne putem imparti, asa ca folosim separat baile, si tot pe partea dreapta mai in fata, se mai afla o camera care era pentru musafiri, daca veneau, sa aiba unde sa doarma. Acum chiar nu mai am chef sa descriu cum sunt camerele, descriu altadata, si sa nu uit, vecinii sunt foarte draguti aici. Iti face o mare placere sa locuiesti in blocul acesta…”
-Nina, unde esti? A, aici esti! Iar scrii in jurnal? Ma intreba Hitomi.
-Cum adica iar? Nu am mai scris de cativa ani buni. Si ce vrei? Am spus eu facand e suparata.
-Pai, ar trebui sa ne pregatim de facultate, o sa intarziem.
-Bine, acum vin, doar sa ma aranjez un pic.
-Te astept in bucatarie.
-Bine. In cateva minute ajung si o sa mergem. De-abia astept.
“Desi nu conta ca ma voi duce intr-un loc plin de straini, fiindca il aveam pe Hitomi cu mine, dar totusi gandul de a merge intr-un loc necunoscut ma inspaimanta. O sa imi fac prieteni, o sa imi fac dusmani, asta era sigur, fiindca nimeni nu poate trai pe planeta asta fara sa aiba dusmani. Desi eu nu as vrea sa am, vreau doar sa ma intelg foarte bine cu toti. Hopa, au trecut 15 minute de cand ma aranjez, as face bine sa ma grabesc caci altfel intarziem.”
-Am ajuns, scuze ca am stat atat, ranjeam eu la Hitomi.
-Daca mai intarziai 5 minute, plecam fara tine si fara sa itispun.
-Raule, ii zic eu facand pe suparata din nou.
-Haide, sa mergem, la mine cum e al doilea an, o sa am si mai mult de lucru. Imi zicea Hitomi muscand de fiecare data dintr-o bucata de paine facuta cu margarina.
-Mai poti manca? Dar mie nu mi-ai facut? Si mie mi-e foame…
-O sa te invit dupa ce iesim de la facultate sa mancam ceva, ca in ultimul timp mi-e cam prea foame.
-Bine… luam masina ta sau a mea?
-O luam pe a mea, fiindca tu inca nu prea stii sa o conduci.
-Chiar ca esti rau…
-Stii ca glumesc. Hai nu mai fa pe suparata, ca te cunosc.
-Daca vrei sa imi treaca da-mi un pupic.
-Bine… iti dau ca altfel nu imi mai dai pace.
-Nu imi mai trebuie…
-De ce?
-Sa mergem odata.
-Cum zici…
“Nu stiu ce are in ultimul timp, nici nu ma saruta, cand vreau sa vorbesc cu el, intotdeauna fac glume pe seama mea, si cand vreau sa fiu impreuna cu el in fiecare noapte zice ca e prea obosit. Nu mai stiu ce sa fac. Relatia lui Ai si Renji era din ce in ce mai puternica, iubirea lor fiind mai mare, pe cand a noastra era din ce in ce mai mica, devenind rece. Nu a durat mult, si am si ajuns deja la facultate, si chiar ma miram, ca m-am gandit atat de mult la chestiile care se intampla, caci nu mi-am dat seama ca a trecut timpul asa de repede. M-am dat jos din masina, si Hitomi de asemnea, dar cand am coborat, am observat ca mii de fete se stranse in jurul lui, urandu-i bun venit, si fiecare dintre ele dandu-i un sarut pe obraz. Acest lucru m-a socat total, si ma gandeam ca asta e faptul pentru care el se departase de mine, devenise rece. Hotarata, am zis sa ii dau pace sa stea cu ele, si m-am dus la intrarea din facultate. Nu cunosteam pe nimeni, si asta ma intrista putin, fiindca multi se uitau ciudat la mine, dar nu stiam de ce. Vroiam sa mai fac cativa pasi in fata, dar o mana ma oprise, iar cand m-am intors, fata mi s-a luminat. Era Hana, colega mea, si se pare ca si ea a venit aici la facultate. Era la fel ca atunci cand am cunoscut-o: parul roz si lung atarna frumos, ochii ei de culoare rosu inchis straluceau, acum nemaifiind la scoala nu mai purta aceeasi uniforma, si de data aceasta purta o pereche de jeansi inchisi la culoare, un tricou cu multe modele colorate si o pereche de adidasi. Stilul ei de a se imbraca era de intotdeauna perfect si deosebit. Intotdeauna adoram stilul ei.”
-Deci, ce mai zici Nina? Cum o mai duci? Ce face varul meu? Chiar unde e? Ma intreba Hana cu multa energie.
-Hana, deja incepi cu intrebarile? Ma ia durerea de cap. Cum de esti si tu aici?
-Simplu. Am aflat ca si voi doi sunteti aici, si am zis sa vin si eu. Deci unde e?
-Cine?
-Hitomi desigur.
-A, e acolo. Cu fetele… oftam eu.
-Cu fetele? Ce fete?
-Alea, cum a coborat din masina, au sarit pe el, l-au imbratisat, sarutat… asa ca eu am zis sa ii ignor.
-OO, stai ca vede el cine e fosta lui prietena.
-Aaa… Hana? Stateam acolo nedumerita, nu stiam ce sa fac sau ce vroia Hana sa faca. Deodata vad ca vine Hana cu Hitomi, dar aceasta il tragea dupa el, tarandu-l mai bine zis. Ma pufni rasul cand i-am vazut ca se cearta ca doi copilasi in vazul tuturor. Dupa ce ii ceru socoteala ca de ce statea cu fetele si nu cu mine, aceasta a stat cu mine pana s-a terminat festivitatea de incepere a noului an de facultate. In clasa ne-a tinut doar o ora, iar eu desigur stateam langa Hana. La iesire am dat peste Hitomi, si ma gandeam sa il invit si pe el cu noi sa mancam ceva, dar cand sa il strig aparu cu o fata de brat. Vazand aceasta, Hana a vrut sa mearga sa il ia pe Hitomi de brat sa il duca de acolo si sa ii explice, dar am oprit-o, zicandu-I ca nu e nevoie, si am plecat acasa, fara Hana, lasand-o acolo. In momentul acela nu vroiam sa vad pe nimeni, si nici sa nu aud pe nimeni, eram prea dezamagita de el si eram distrusa… dar…
Capitolul 2
Ajunsa acasa, eram prea nervoasa ca sa mai zic ceva, si m-am dus in camera noastra, si m-am aruncat pe pat, incepand sa plang, dar mi-am revenit cand am auzit chei in usa, si mi-am dat seama ca era Hitomi. Ajunse acasa, iar eu atunci m-am sters la ochi, si am zis sa deschid televizorul aflat in camera. Cum am mai zis, camera noastra era foarte mare, patul fiind pe peretele din dreapta exact cand intrii, un pat mare si cu lenjerii de aceeasi culoare cu peretii: albastru deschis, iar langa pat se afla cate o noptiera. Pe peretele din stanga, cum intrai, era un dulap de statura mijlocie, iar deasupra un televizor cu plasma. Langa usa, pe partea stanga si dreapta, se afla cate un dulap, in fata cum intrai, se aflau geamurile, si balconul, iar in coltul din dreapta, se afla un birou. Iau telecomanda si butonez cautand un post care sa imi placa, sau doar butoneam haotic fiindca eram prea nervoasa. Am vazut ca usa de la camera se deschide, si atunci am hotarat sa nu zic nimic, doar sa ma ridic si sa ma duc sa mananc ceva. Dau sa ies din camera, cand ma intreaba:
-Nu te schimbi, caci vad ca nu te-ai schimbat.
-Nu e treaba ta ce fac eu, asa cum nu e treaba mea ce faci tu! Si am trantit usa, fara sa mai zic nimic, lasandu-l in camera.
_____________________________________________________________________________________
In Hiroshima, vremea era foarte urata, Ai si Renji, stand in casa, iar din plictiseala au inceput sa se certe, ca nu e curat in casa, si alte lucruri prostesti.
-Renji, cand ti-ai facut ultima data ordine in dulap?
-Ce, esti mama de ma intrebi daca am facut curat? Nici macar ea nu ma intreba.
-Dar, acum esti mare si nu sunt mama ta, asa ca fa un chin si mai fa si tu curat. Tot timpul trebuie sa strang dupa tine…
-Bla, bla, bla… zise tanarul plictisit uitandu-se la televizor.
-Renji!
-Ce vrei? Poti sa scazi volumul, ca nu aud la televizor?
-Televizor? Cum adica te uiti la televizor? Eu urlu degeaba aici? Striga Ai cat putu de tare si se aseza in fata televizorului din camera.
-Cine te pune sa urlii ca descreierata pe aici, punand accentul pe cuvantul “urlii”, si poti sa te tragi din fata televizorului, ca nu vad? Spuse pe un ton la fel de plictisit.
-Eu renunt, oricat as incerca, tu nu te schimbi. Ofta si se aseza si ea pe canapea langa Renji. Ce e la tv?
-Un film de groaza…
-Nu am chef sa ma uit la un film de groaza… hai sa facem altceva…
-Ce?
-Nu stiu, zi tu ce sa facem… incepu sa se agite Ai pe canapea.
-Ce zici de… si ii sopti ceva la ureche, dupa care Ai inrosi putin, dar isi reveni si accepta. Dupa ce accepta, Renji lasa telecomanda pe masuta aflata in fata canapelei, si se napusti asupra ei dupa care ii linse buzele, si o saruta apasat pe gura, explorandu-i gura. O culca pe canapea, dupa care ridica bluza avuta pe ea, ramanand doar in sutienul rosu. Dupe ce ii explora gura, cobora incet pe gat, muscand de pielea fina, niste firicele rosii curgand, dar au fost imediat linse de acesta, iar semnul facut de el insemna faptul ca ii apartinea. Incet ii desfacu si sutienul, dar nu inainte de a-i da pantalonii jos, ramanand doar in lejeria intima. Gura lui explora mai cu pasiune sanii acesteia, facand-o sa scoate niste sunete mici, inabusite. Se dezbraca si el, iar presiunea din camera deveni din ce in ce mai sufocanta, dar pentu ei nu conta asta. Amandoi goi in propiul apartament, nu era nici o problema, doar sa nu ii deranjeze cineva. La scurt timp, Renji a patruns-o scurt, dar fiind obisnuita cu durerea aceasta nu a tipat deloc, doar a inchis ochii si doua lacrimi si-au dat drumul. Acesta incepu sa o patrunda din ce in ce mai repede si mai puterninc, facand-o sa geama de placere, Renji savurand orice sunet pe care aceasta il scotea. Placerea era din ce in ce mai mare, pozitiile din ce in ce mai provocatoare. Dupa doua ore, Renji cazu ca si mort, plin de transpiratie peste Ai, rasufland foarte greu, dar nici tanara nu era mai prejos, si ea fiind obosita. Imediat dupa ce si-au mai dat cate un sarut, amandoi au adormit imbratisati pe canapea.
________________________________________________________________________________________
Stateam in bucatarie invartind lingura in farfurie, fara sa am pofta de mancare si fara sa inghit ceva macar. Hitomi facu un dus, si parca nici nu ii pasa ca acum cateva ore a fost cu altcineva. Era foarte linistit, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. In bucatarie se afla un televizor, pe care l-am aprins, si ca de obicei nu era nimic interesant de vizionat, si am lasat pana la urma sa vad stirile. “Ieri dimineata in Tokyo a fost zarit un criminal cautat de politie, care se presupune ca a omorat mai multi tineri cu varste cuprinse intre 15 si 22 de ani, dar majoritatea predominand fete. De cateva saptamani acesta a fost dat disparut…” asta era stirea cand am mutat pe canal, dar chiar nu imi pasa…
-Ce e la televizor? Si pofta buna.
-Mda, mersi, si nimic interesant, doar stirile. Ziceam eu plictisita dar in acelasi timp nervoasa.
-Pot sa stiu si eu ce e cu tine? De cand am venit acasa, nici ca nu vorbesti cu mine, si imi raspunzi pe un ton rece.
Idiotul, nici nu isi da seama… sau se face… sau doar acasa era pisicuta, si la scoala tigrul. Cel care stia acest lucru era el.
-Ma duc sa dorm, ne vedem maine dimineata… sau cand ai tu chef… i-am zis pe un ton incet. M-am ridicat de la masa, cu gandul sa ma duc sa dorm, dar am fost oprita de el, prinzadu-ma de mana. Lasa-ma, ce te-a apucat?
-Nu iti dau drumul pana nu te hotarasti sa imi raspunzi. Si vorbesc destul de serios. Spuse el pe un ton hotarat si calm.
-Nu iti spun nimic, si da-mi drumul, am spus eu smucindu-ma din mana lui, zburand direct in camera noastra si inchizand usa. Dupa putin timp, il vad stand langa usa, dar nu vroia sa intre, si el ma vede cu niste haine si pijamaua.
-Ce faci cu alea? Unde mergi?
-Ma duc sa dorm, caci sigur nu ai vrea sa dormi cu mine, asa ca noapte buna. In sinea mea explodam deja, fiindca fiinta din mine vroia sa iasa si sa sa il sarute, dar nu. M-am schimbat fiindca si el s-a schimbat fata de mine, si nu am de gand sa plang ca o pisica ce vrea sa fie atinsa macar o data. Eram hotarata sa il fac pe el sa fie ca mine, gelos, si sa vada cum e cand persoana iubita iti promite ceva si te lasa balta pentru altcineva.
-Dar unde vrei sa dormi?
-In camera de oaspeti, dar daca nu iti convine, voi dormi la vecini, caci am unde.
-Normal ca nu vreau sa dormi la vecini, si nici in camera de oaspeti, vreau sa fii langa mine.
-Du-te si adu-o pe fufa aia cu care ai fost astazi, si sa se culce ea cu tine.
-Despre ce vorbesti? Ce fufa ca nu inteleg?
-Hmm, ori esti idiot, ori un bun actor. Daca esti idiot atunci pune capul ala la contributie si gandeste, de aceea il ai, iar daca esti un bun actor si faci pe victima, sa stii ca iti reuseste. Si gata cu palavrageala, vreau sa dorm. Intru in camera de oaspeti, trantesc usa, si ma pun jos sprijinandu-ma de ea. Am vrut sa dau drumul tuturor lacrimilor, dar m-am abtinut. Nu mai sunt acea fata care vroia sa fie protejata de el, fiindca cineva ma raneste, asa ca de acum o noua Nina renaste. Dupa ce m-am imbracat m-am pus in pat, si am adormit pe loc…